București în detaliu

  Deși București nu are o tradiție așa de veche în știința sculpturii precum au multe alte orașe din vestul Europei, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea a încercat să recupereze în forță. Probabil o cauză a iubirii moderate pe care o avem față de statui se leagă și de religia noastră ortodoxă predominantă care nu venerează sfinții ciopliți în piatră, spre deosebire de catolici care și-au decorat în exces bisericile baroce cu astfel de opere de artă. Așa că nu trebuie să ne mire multitudinea de italieni sau nemți care au semnat astfel de monumente bucureștene, mai ales în perioada de început. De aceea articolul de azi e o excepție surprinzătoare, toate cele cinci sculpturi au fost realizate de autori români, chiar dacă unii dintre ei cu origini străine, diversitatea lor venind din epocile foarte diferite din care datează. Să începem, așadar, cronologic.

  Pentru un oraș care are reputația de capitală fără istorie veche, Bucureștiul deține o mare bogăție arhitecturală, cea mai vastă colecție din întreaga țara. Boierii, artiștii și mulți alți oameni înstăriți au lăsat în urmă un mozaic de stiluri imprimat în case, palate și vile, majoritatea construite în perioada 1840-1940. O parte din ele și-au păstrat poveștile și poate chiar numele proprietarului original, însă și mai multe și-au pierdut firul existenței, cel puțin după cunoștințele publicului larg, și au rămas doar niște coduri oficiale de identificare printre monumentele istorice. 

  Poate că azi Bucureștiul nu mai pare un oraș multietnic, însă lucrurile erau diferite în trecut și asta se reflecta inclusiv în religie și biserici. Așa se face că sunt destul de multe astfel de monumente cu specific străin cum ar fi italienesc, franțuzesc, englezesc, german și multe altele. În articolul de azi am inclus doar două astfel de lăcașuri de cult, însă ele sunt cu mult mai numeroase și vor fi prezentate fotografic cu altă ocazie. 11. Biserica Popa Chițu În sectorul 2, zona străzii Maria Rosetti ascunde numeroase comori urbane, cartiere de case vechi și parcuri mici și cochete. Tot acolo se găsește și biserica Popa Chițu, o clădire cu o poziționare inedită, înconjurată din toate părțile de o stradă. Construcția a fost finalizată în 1813, pe locul unei foste biserici prăbușite cu câțiva ani înainte, cu suportul major al preotului Chițu, de unde și numele de azi. A suferit mai multe transformări și renovări de-a lungul timpului, unele dintre ele în urma cutremurelor. În 1...

  Seria articolelor despre monumentele istorice din București continuă cu încă 5 construcții foarte variate ca stil și utilitate, unele celebre și chiar emblematice pentru capitală, altele ascunse pe străduțe laterale, însă toate demne de un statut protejat. Colegiul Național de Arte "Dinu Lipatti" Primul liceu românesc de muzică a fost înființat în 1949 pe Strada Principatele Unite, într-o zonă centrală a orașului. Clădirea ce îl găzduiește este însă mai veche, de la finalul secolului al XIX-lea, construită de moșierul Haralambie Profirescu. Apropierea de Dealul Patriarhiei îi trădează legăturile istorice pe care le-a avut cu Biserica, mai exact în anii 1800 acolo se afla o grădină a Livezii Mitropoliei de care moșierul a dispus și pe locul căreia a ridicat clădirea. Din fericire astăzi are încă o întrebuințare de mare interes, așa că cel puțin teoretic e ferită de distrugeri și degradare și poate încânta în continuare prin culoarea ei pastelată, deosebită de cromatica bucur...

  În articolul de astăzi dedicat monumentelor bucureștene își fac loc cinci dintre cele mai vechi și mai cunoscute statui. Pe lângă istoria bogată, la celebritatea lor contribuie mult amplasarea la bulevarde centrale și foarte aglomerate. Sunt ușor observabile din goana vieții cotidiene, însă pentru mulți trecători poveștile lor rămân necunoscute. 11. Lupa Capitolina   ("Lupoaica Romei") Una dintre statuile cu cele mai numeroase replici expuse nu doar în diverse orașe ale României, dar și în alte țări de pe mai multe continente, este Lupa Capitolina, lupoaica maternă a latinității. Desigur, originalul se găsește într-un muzeu din Roma, însă italienii au avut ideea în 1906 să ne facă și nouă cadou o copie cu ocazia Expoziției Generale Române. Bucureștenii, în vremea aceea mari admiratori ai originii romane strămoșești, au plimbat apoi statuia prin diverse locuri: din Parcul Carol în vecinătatea bisericii Sfântul Gheorghe, apoi pe Dealul Patriarhiei, în Dorobanți și în Piața Ro...

  În centrul vechi majoritatea clădirilor sunt monumente și ca urmare ar trebui să fie protejate și îngrijite. Știm cu toții că realitatea este alta, mai trist este că în afară de siluetele firave ale multor case frumoase, călătorul este nevoit să se confrunte și cu alte inconveniente, cu mult mai neplăcute. Ai putea crede că aici este raiul fotografilor și al iubitorilor de arhitectură, însă adevărul este că e locul din București unde e cel mai dificil să te plimbi și să admiri ce este în jurul tău (și bijuterii istorice sunt surprinzător de multe). Vinovații sunt oamenii străzii care te asaltează sau doar te urmăresc insistent cu privirea și angajații diverselor stabilimente care întocmai ca prima categorie te abordează cu insistență, invitându-te să le treci pragul. Într-o asemenea atmosferă curiozitatea trecătorului este complet descurajată, iar toate fațadele sculptate, porțile cu ornamente și ferestrele de lemn se banalizează până la punctul în care ajungi să nu le mai vezi d...

  Cele mai multe monumente istorice bucureștene sunt amplasate în sectorul 1, deloc surprinzător, deoarece acesta se bucură de câteva avantaje: ocupă un spațiu generos din zona centrală, în ultima sută de ani a profitat de statutul de zonă exclusivistă și are o suprafață aproape dublă față de oricare alt sector al capitalei. În plus, spre deosebire de alte cartiere vechi ale orașului, clădirile frumoase au fost mai norocoase și par întreținute mai bine.  Palatul Academiei Comeriale (ASE) Academia de Studii Economice are multe clădiri împrăștiate prin oraș, însă cea mai reprezentativă este cea din Piața Romană. Pe lângă găzduirea a câtorva facultăți ale Academiei, aici se află și alte puncte de interes precum rectoratul și aula. Construcția a fost finalizată în 1926, la câțiva ani de la înființarea instituției de învățământ superior  economic și a fost proiectată într-un stil neoclasic.   Casa Nicolae Petrașcu Dacă rămânem în Piața Romană, facem cunoștință cu Nicolae ...