Monumente din București: selecție de biserici (III)

 

Poate că azi Bucureștiul nu mai pare un oraș multietnic, însă lucrurile erau diferite în trecut și asta se reflecta inclusiv în religie și biserici. Așa se face că sunt destul de multe astfel de monumente cu specific străin cum ar fi italienesc, franțuzesc, englezesc, german și multe altele. În articolul de azi am inclus doar două astfel de lăcașuri de cult, însă ele sunt cu mult mai numeroase și vor fi prezentate fotografic cu altă ocazie.

11. Biserica Popa Chițu

În sectorul 2, zona străzii Maria Rosetti ascunde numeroase comori urbane, cartiere de case vechi și parcuri mici și cochete. Tot acolo se găsește și biserica Popa Chițu, o clădire cu o poziționare inedită, înconjurată din toate părțile de o stradă. Construcția a fost finalizată în 1813, pe locul unei foste biserici prăbușite cu câțiva ani înainte, cu suportul major al preotului Chițu, de unde și numele de azi. A suferit mai multe transformări și renovări de-a lungul timpului, unele dintre ele în urma cutremurelor. În 1980 i-a fost adăugat brâul format din 91 de iconițe pictate în niște adâncituri ale pereților exteriori numite ocnițe.

12. Catedrala Sfântul Iosif

Principala biserică catolică din București este catedrala Sfântul Iosif, o construcție impunătoare de inspirație occidentală. Finalizată la 1884, cu influențe stilistice romanice și gotice și dotată cu o orgă, a rămas de atunci în topul bisericilor spectaculoase din capitală, constant în atenția publicului din cele mai diverse motive. În principal faima sa este legată de slujbele pe care Papa Ioan Paul al II-lea și, mai recent, Papa Francisc le-au ținut acolo, însă din păcate numele său se leagă recent și de un scandal imobiliar. La începutul anilor 2000, aproape lipit de biserică, s-a construit un bloc de 19 etaje care pune în pericol structura de rezistență, iar estetic aruncă o umbră și la propriu și la figurat asupra monumentului. Recent noua clădire a fost declarată ilegală și ar trebui să fie demolată.

13. Ruinele Mănăstirii Chiajna

Mănăstirea Chiajna este singurul monument din lista bisericilor bucureștene care se află într-o stare de ruină. Este și printre cele mai dificil accesibile, poziționată la marginea orașului, pe un câmp din cartierul Giulești-Sârbi. Istoria ei este însă bogată, interesantă, dar mai ales nefericită, afectată de-a lungul timpului de războaie, cutremure și decizii potrivnice. A fost construită în perioada fanariotă, în secolul XVIII, dar la scurt timp după finalizare a fost atacată de turci. Au urmat apoi cutremure care au contribuit la distrugerea ei, iar legendele urbane i-au accentuat și mai mult statutul de loc părăsit, indezirabil și irecuperabil. Păcat, biserica are o dimensiune neobișnuit de mare și niște pereți groși din cauza cărora turcii au confundat-o cu o fortificație. Construcția a fost așa de masivă, încât a rezistat nesperat de bine, iar turla s-a prăbușit abia la cutremurul din 1977. După ce mulți ani interiorul ei a fost decorul perfect pentru "acte artistice", recent a fost îngrădită de un gard de sârmă din spatele căruia un dulău o păzește conștiincios. Alături s-a ridicat și o mică biserică de lemn, iar accesul se face pe un drum de câmp neasfaltat, dar practicabil cu mașina.

14. Biserica Manu Cavafu (Sfinții Mihail și Gavril)

Foarte aproape de intrarea în parcul Tineretului se află o biserică mică, îndesată între blocuri înalte, ușor de ratat pentru trecătorul grăbit. Este cunoscută sub denumirea de Manu Cavafu și este una dintre puținele construcții rămase în picioare de pe vremea mahalalei cu același nume. Biserica a fost construită la începutul secolului XIX, iar casa parohială de lângă ea a fost demolată în anii '80, odată cu dezvoltarea actualului cartier de locuințe.

15. Biserica Anglicană

Un monument cu adevărat inedit în București este Biserica Anglicană, singura cu acest specific. Arhitectura sa gotic-victoriană precum și cărămida roșiatică îi asigură un aer autentic britanic, foarte puțin prezent în peisajul capitalei. Construcția a fost finalizată în 1914, iar unul dintre suținătorii și donatorii de vază ai săi a fost regina Maria care era originară din Anglia. Mobilierul interior și orga au fost aduse din Marea Britanie, iar prima slujbă a fost ținută în 1922. După ce în perioada comunistă a reușit să își continue activitatea, și astăzi activează ca lăcaș de cult destinat comunității britanice din România.