Monumente din București: selecție de statui și fântâni (I)
Orașul colecționează amintiri și personalități care și-au lăsat amprenta pe destinele românilor, le toarnă în bronz sau le sculptează în marmură și le lasă să își spună povestea generațiilor viitoare. Evenimentele istorice, legendele și simbolurile sunt și ele cioplite sau inscripționate și amplasate în piațete ori în fața unor clădiri emblematice. În București sunt 114 de astfel de monumente istorice și fiecare în parte merită să fie pomenit în câteva cuvinte însoțite de o fotografie recentă. O parte dintre citatele vremii au fost extrase din cartea Povești cu statui și fântâni din București, scrisă de Victoria Dragu Dimitriu.
1. Monumentul Eroilor Patriei
Imediat după inaugurarea clădirii Școlii Superioare de Război (actuala Universitate Națională de Apărare), s-a făcut planul pentru ridicarea unui monument pe măsura noii construcții, însă al doilea război mondial a amânat inițiativa. În 1957 însă, pe treptele principale ale academiei, a fost ridicat actualul grup statuar din bronz, realizat de patru artiști: Nicolae Ionescu, Zoe Băicoianu, Marius Butunoiu și Ion Dămăceanu. Închinată eroilor români care au luptat pe fronturile țării, sculptura înfățișează un infanterist, un pilot și un marinar militar. Dimensiunile statuii se încadrează în proporțile monumentului din spate, având un postament de 6 metri și o înălțime totală de 9 metri.
Inscripția sa:
SLAVĂ OSTAȘILOR ROMÂNI
MOȘTENITORI AI TRADIȚIILOR
EROICE STRĂBUNE
LUPTĂTORI NEÎNFRICAȚI
ÎMPOTRIVA FASCISMULUI
PENTRU LIBERTATEA ȘI
INDEPENDENȚA PATRIEI
2. Fântâna Zodiac
În 1935 Carol al II-lea crede de cuviință că Bucureștiul merită să fie celebrat în stil regal și instaurează o nouă tradiție (care însă se întrerupe în 1940): o sărbătoare întinsă pe 30 de zile, cunoscută ca Luna Bucureștiului. Parcul Carol este ales pentru desfășurarea primelor festivități, iar evenimentul trebuia să fie marcat printr-o nouă operă de artă. Astfel a apărut Fântâna Zodiac, denumită așa datorită simbolurilor de pe mozaicurile negre aflate pe cupa sa de piatră. Artiștii Octav Doicescu și Mac Constantinescu au conceput această fântână, cu influențe ale stilului Art Deco, popular in acea epocă. Continuă și astăzi să fie una dintre cele mai elegante monumente de for public din capitală, cu un joc spectaculos al apei și lumini colorate care o animă noaptea în sezonul cald.
3. Bustul lui Barbu Constantinescu
În curtea Bisericii Sfânta Ecaterina, în anul 1911 a fost amplasat bustul unui fost pedagog, istoric și doctor în filosofie - Barbu Constantinescu. Acesta privește spre Facultatea de Teologie al cărui profesor a fost la finalul secolului XIX. Sculptura a fost realizată de Ion Irimescu, turnată în bronz și așezată pe un soclu de marmură albă.
Inscripția sa:
LUI
BARBU
CONSTANTINESCU
1839-1891
ȘCOLARII ȘI PRIETENII
4. Monumentul Anei Davila
Unul dintre monumentele puțin cunoscute din București, din cauza amplasării ascunse, este cel al Anei Davila. Provenită dintr-o familie domnească, Ana se căsătorește cu doctorul Carol Davila și alături de acesta contribuie la progresele Bucureștiului de secol XIX. A rămas cunoscută peste ani mai ales datorită muncii pe care a depus-o la Azilul de orfani Elena Doamna, acolo unde a îngrijit și iubit numeroși copii sărmani. Sfârșitul său a fost însă tragic, descris cu delicatețe de regele Carol I, în ianuarie 1874:
"Perechea princiară e foarte emoționată de un groaznic accident ce a lovit familia Davila: în timpul unei conferințe pe care generalul dr. Davila a ținut-o la Laboratorul de chimie și la care nevastă-sa asista, aceasta din urmă a fost cuprinsă de friguri și farmacistul Laboratorului i-a dat din greșseală stricnină în loc de cuvenita doză de chinină. Nefericita a murit după câteva minute de suferințe îngrozitoare! (...) Orfanele de la Azilul Elena Doamna, cărora d-na Davila li se consacrase din tot sufletul de ani de zile, pierd într-însa o mamă, și lângă rămășițele ei plâng bărbatu-său desnădăjduit și cei patru copilași ai săi."
După moartea sa, marile doamne ale vremii au dorit să îi închine un monument care a fost amplasat în 1890 pe propietatea azilului de orfani, astăzi parte a curții Facultății de Psihologie. Sculptura realizată de Karl Storck în marmură de Carrara o înfățișează pe Ana în costum tradițional românesc, alături de o fetiță amărâtă, pe care o îndrumă cu blândețe. Peste drum de această statuie se află parcul în care se odihnesc ambii soți Davila.
Inscripția sa:
ANA DAVILA
ACEST MONUMENT S-A RIDICAT
PRIN SUBSCRIPȚIE NAȚIONALĂ
DIN INIȚIATIVA COMITETULUI
COMPUS DIN DOAMNELE:
ELENA DR. D. SEVEREANU
ELENA DR. I. NICOLESCU
ELENA DR. B. CONSTANTINESCU
JOSEFINA DR. Z. PETRESCU
VASILICA DR. D. DRĂGHICESCU
ALEXANDRINA DR. ST. VELEANU
PAULINA DR. V. VLĂDESCU
MARIA DR. D. GRECESCU
1890 NOEMVRIE
5. Statuia lui Carol Davila
Carol Davila a fost întemeietorul învățământului superior medical românesc. În mod natural, monumentul dedicat personalității sale a fost amplasat la intrarea principală a Palatului Facultății de Medicină, căruia i-a împrumutat și numele său. Doctorul Davila a avut orgini franceze (născut d'Avila), însă și-a dedicat viața dezvoltării științifice a Bucureștiului, având pe lângă educația aleasă și un bun spirit practic. Astfel se face că din inițiativa sa au luat naștere o mulțime de instituții de seamă, evocate pe partea frontală a soclului de granit al statuii:
GENERALUL DOCTOR
CAROL DAVILA
*1828 †1884
SPITALUL OSTIREI DIN MICHAI-VODA
SCOLA NATIONALA DE MEDICINA SI FARMACIE
SCOLA VETERINARA
SERVITIUL SANITAR AL ARMATEI
SERVITIUL SANITAR AL PRINCIPATELOR UNITE
AZILUL ELENA – DOAMNA
EFORIEA SPITALELOR CIVILE
SCOLA DE SURDO-MUTI
FACULTATEA DE MEDICINA DIN BUCURESTI
INSTITUTUL DE CHIMIE
INITIATOR. CREATOR. ORGANIZATOR.
1858 - 1884
Monumentul de bronz a fost dezvelit în 1903 și a fost realizat de Carol Stork, cel care a lucrat alături de tatăl său (Karl) și la statuia Anei Davila, prezentă tot în cartierul Cotroceni, la o distanță relativ mică. Postura mândră a doctorului înveșmântat ceremonial, are strânse legături cu realitatea prin poziția mâinii drepte, adusă la spate, pe care Carol Davila o ținea astfel din cauza reumatismului articular grav de care suferea. Partea din spate a soclului conține o altă inscripție ce cuprinde numele celor ce au contribuit la erijarea statuii:
COMITETUL DE ERICERE
GENERALUL DOCTOR IULIU TEODORI (PRESIDENT)
DOCTORUL IACOB FELIX
GENERALUL DOCTOR ZACHARIA PETRESCU
DOCTORUL CONSTANTIN D. SEVEREANU
DOCTORUL DIMITRIE GRECESCU
DOCTORUL DIMITRIE DRACHOIESCU
DOCTORUL FLOREA TEODORESCU
MEDIC VETERINAR ALEXANDRU LACUSTEANU
FARMACIST MAIOR DIMITRIE NICULESCU
FARMACIST DIMITRIE ROSU
1903
Septembrie 2021
Comentarii
Trimiteți un comentariu