Monumente din București: clădiri istorice

 

Pentru un oraș care are reputația de capitală fără istorie veche, Bucureștiul deține o mare bogăție arhitecturală, cea mai vastă colecție din întreaga țara. Boierii, artiștii și mulți alți oameni înstăriți au lăsat în urmă un mozaic de stiluri imprimat în case, palate și vile, majoritatea construite în perioada 1840-1940. O parte din ele și-au păstrat poveștile și poate chiar numele proprietarului original, însă și mai multe și-au pierdut firul existenței, cel puțin după cunoștințele publicului larg, și au rămas doar niște coduri oficiale de identificare printre monumentele istorice. 

Casa Scarlat Kretzulescu

Unul dintre stilurile arhitecturale mai slab reprezentate în capitală este cel neoclasic, iar o explicație pentru asta ar fi că în vremea în care s-a dezlănțuit epoca bucureșteană a construcțiilor trainice și grandiose, deja trecuse moda acestui curent estetic. Însă pe bulevardul Dacia, gard în gard cu așezămintele Brătianu, a supraviețuit o casă care întrunește multe din elementele neoclasice, având o vârstă remarcabilă de aproape 200 de ani (ridicată la 1830). Acest Scarlat Kretzulescu a intrat în posesia ei odată ce s-a căsătorit și zestrea a venit la pachet cu soția, iar în anii ce au urmat i-a sporit valoarea imobilului prin investiții luxoase, printre care și o grădină celebră în acele timpuri prin care se plimbau ibiși egipteni. 

De-a lungul secolului XX clădirea a avut o mulțime de proprietari și de întrebuințări, în special din domeniul artelor și științelor. A fost pe rând laborator de savant, pension, bibliotecă, un muzeu româno-rus în perioada de început a comunismului, iar apoi părea că își găsise menirea găzduind mult timp Muzeul Literaturii Române. Însă în 2014 a fost retrocedată, iar în prezent e sediu pentru o unitate de învățământ numită école française internationale.

Casa Gheorghe Petrașcu

Piața Romană e înconjurată de clădiri de patrimoniu, iar una dintre acestea este casa construită de un ucenic al lui Ion Mincu pentru a îi servi drept locuință pictorului Gheorghe Petrașcu. Stilul neoromânesc cu brâu colorat și coloane este ușor observabil, în tandem cu clădirea lui Nicolae Petrașcu de vizavi, cu diferența că aceasta din urmă e într-o stare mult mai proastă. 

Construcția a fost gândită ca un ansamblu de trei corpuri, câte unul pentru fiecare frate al familiei, dar astăzi din stradă este percepută ca fiind unitară. În ultimii ani în incintă și-au desfășurat activitatea magazine de haine.

Cercul Militar Național

Una dintre cele mai cunoscute clădiri din capitală este Palatul Cercului Militar la intersecția dintre bulevardul Elisabeta și Calea Victoriei. Azi este dificil să ne imaginăm acel colț fără construcția monumentală, dar până spre finalul secolului XIX acolo exista o veche biserică ridicată de Matei Basarab. Deteriorată de vremuri și de terenul mlăștinos, a fost complet demolată împreună cu fântâna Sărindar din fața ei, iar peste câțiva ani au început lucrările la actualul palat. Inaugurarea a avut loc în 1923 și odată cu el a reapărut în peisaj o nouă fântână care prin nume aduce aminte de cea originală.

Dar ce înseamnă acest Cerc Militar? E instituția de cultură și divertisment a armatei, iar ca atare interiorul palatului e chiar mai frumos decât exteriorul. Au fost amenajate mai multe săli spectaculoase cu diverse tematici, printre care Sala de Marmură, Sala Norvegiană sau Sala Gotică. Pentru a putea vizita parțial palatul, se poate profita de expozițiile de pictură organizate uneori în incintă sau se pot face rezervări pentru evenimente private mai speciale. 

Casa Zottu

Pe strada C.A.Rosetti, numărul 7, la intersecția cu Nicolae Golescu se află o casă de dimensiuni mari, decent întreținută, care se remarcă prin ornamentele bogate, cu puternice influențe neoromânești. A fost ridicată în 1909 pentru a îi servi drept locuință militarului Vasile Zottu, participant la Războiul de Independență și unul dintre generalii României din al Doilea Război Mondial. 

La câțiva ani de la construire, casa l-a găzduit temporar pe diplomatul Trandafir Djuvara, bunicul lui Neagu Djuvara, apoi și-a schimbat proprietarii de câteva ori. În prezent la parter funcționează un cabinet notarial, iar două apartamente spațioase și luxoase din imobil sunt scoase la vânzare pentru suma de 790 000 de euro.

Cod de identificare monument: B-II-m-B-18827

Casa B-II-m-B-19187

Pe strada D.I.Mendeleev nr. 35, la intersecția cu strada Biserica Amzei, o casă monument istoric riscă să treacă neobservată din cauza stării precare în care a ajuns. Nu o ajută nici faptul că nu are un nume cunoscut, istoria ei a rămas doar pentru cei direct implicați sau pentru cunoscătorii de oportunitate, așa că se ascunde deocamdată doar sub un cod sec de identificare. Păcat, detaliile athitecturale sunt spectaculoase, cu forme geometrice neoclasice și cariatide, specifice sfârșitului de secol XIX.