București în detaliu

  În ultimii ani în București au apărut câteva parcuri noi în încercarea de a mai reduce criza spațiului verde, dar și de a ține pasul cu anumite cartiere care s-au extins destul de necontrolat. În partea de est zona Titan este foarte populată și în afară de parcul IOR posibilitățile de odihnă în aer liber erau limitate, așa că un nou astfel de spațiu a fost binevenit. Amplasare și acces: Este un parc periferic, aproape de ieșirea din oraș, iar cea mai importantă stradă la care are deschidere este Str. Brățării. Cu transportul în comun e cam dificil de ajuns, cel mai apropiat metrou, 1 decembrie, e la mai mult de 2 km depărtare, există însă câteva autobuze STB care au stații chiar în fața parcului.  Scurt istoric: Aici sunt foarte puține de spus. Până la începutul lucrărilor, în 2019, pe acest loc se depozita gunoi, dar în vara lui 2020, odată cu inaugurarea sa, lucrurile s-au schimbat în bine și pare că viitorul sună mai bine decât trecutul. Din păcate numele nu pare să fi f...

  Bucureștiul, un oraș fără forme de relief plăcute, fără peisaje spectaculoase sau priveliști largi, are nevoie de cât mai multe parcuri diferite de standardul urban dat de alei betonate și locuri de joacă pline de plastic. E nevoie de spații naturale, în care să abunde vegetația, curate și îngrijite și cât mai puțin cosmetizate. Unul dintre puținele astfel de exemple este Parcul Sticlăriei.

  Într-un cartier cu destulă istorie și clădiri de patrimoniu, printre străzile înguste stă ascuns un mini-parc veșnic verde, și el vechi după standardele bucureștene, dar mai ales nespus de cochet. Dacă nu citești înainte despre asta sau dacă nu te uiți pe hartă, ai toate șansele să îl ratezi, nebănuind ce se ascunde în spatele copacilor de la drum. Amplasare și acces: Deși cu o localizare relativ centrală, la doar câteva străzi distanță de Calea Victoriei, accesul cu transportul în comun nu e foarte evident. Stații de metrou nu există în zonă, cele mai apropiate sunt cele de la Piața Romană, Piața Victoriei sau Gara de Nord, dar toate la mai bine de un kilometru. Sunt însă destule stații de STB pe Mircea Vulcănescu, Știrbei Vodă sau Berzei, depinde de unde vii. Poate tocmai faptul că nu are deschidere la vreun bulevard mare i-a asigurat semi-anonimatul, dar și aerul liniștit. Scurt istoric: Numele de Luigi Cazzavilan l-a primit de la italianul care spre final de secol XIX s-a mut...

  În cartierul Rahova parcurile sunt puține și reduse ca dimensiuni, așa că orice spațiu verde amenajat merită să primească un nume și un statut oficial. Este și cazul parcului Pecineaga, ce greu poate să fie încadrat așa, însă pentru copiii din zonă este cam singura opțiune de a se juca aproape de casă. Amplasare și acces: E situat între Calea Rahovei și Șoseaua Sălaj, într-un cartier exclusiv rezidențial, fără acces la metrou, dar cu două stații de STB în apropiere. Transportul până aici nu este neapărat relevant, deoarece a fost conceput ca un parc destinat localnicilor și nu vizitatorilor mai îndepărtați.  Scurt istoric: Începuturile lui se leagă de apariția blocurilor de locuințe din zonă, prin anii '70 era folosit ca derdeluș în zilele cu zăpadă. Cea mai recentă bornă în evoluția sa este primăvara lui 2021 când parcul a fost renovat, fiind atât de mic a fost nevoie de doar câteva zile pentru aceste lucrări. Din păcate problemele nu l-au ocolit și recent o bună bucată împ...

  Este cel mai cunoscut muzeu din București, aflat în toate topurile de atracții ale capitalei și beneficiind de o promovare solidă. Probabil de aceea o mare parte dintre vizitatori sunt străini, pentru cei care abia au aterizat în România e o șansă perfectă să descopere cum arată zonele rurale, tradiționale și, poate, să îi inspire să călătorească apoi în acele locuri din țară.

  Humulești e un alt parc, precum multe altele din București, ce se încadrează în categoria "parc de cartier" și nicidecum în cea a obiectivelor de vizitat sau a locurilor clasice de promenadă. Însă sudul sectorului 5 este așa de sărac în spații verzi, încât orice mică urmă de vegetație întreținută se remarcă imediat printre blocurile cenușii.

  Poate că azi Bucureștiul nu mai pare un oraș multietnic, însă lucrurile erau diferite în trecut și asta se reflecta inclusiv în religie și biserici. Așa se face că sunt destul de multe astfel de monumente cu specific străin cum ar fi italienesc, franțuzesc, englezesc, german și multe altele. În articolul de azi am inclus doar două astfel de lăcașuri de cult, însă ele sunt cu mult mai numeroase și vor fi prezentate fotografic cu altă ocazie. 11. Biserica Popa Chițu În sectorul 2, zona străzii Maria Rosetti ascunde numeroase comori urbane, cartiere de case vechi și parcuri mici și cochete. Tot acolo se găsește și biserica Popa Chițu, o clădire cu o poziționare inedită, înconjurată din toate părțile de o stradă. Construcția a fost finalizată în 1813, pe locul unei foste biserici prăbușite cu câțiva ani înainte, cu suportul major al preotului Chițu, de unde și numele de azi. A suferit mai multe transformări și renovări de-a lungul timpului, unele dintre ele în urma cutremurelor. În 1...