Parcuri din București: Sticlăriei

 

Bucureștiul, un oraș fără forme de relief plăcute, fără peisaje spectaculoase sau priveliști largi, are nevoie de cât mai multe parcuri diferite de standardul urban dat de alei betonate și locuri de joacă pline de plastic. E nevoie de spații naturale, în care să abunde vegetația, curate și îngrijite și cât mai puțin cosmetizate. Unul dintre puținele astfel de exemple este Parcul Sticlăriei.

Amplasare și acces: Ascuns puțin mai în spate de Bulevardul Basarabia, se ajunge la el fie cu metroul, de la stația Republica aflată la ceva mai puțin de un kilometru de mers pe jos, fie cu STB-ul care are mai multe linii și opriri chiar în apropiere. În parc se poate intra prin două laturi opuse, însă poarta principală este cea dinspre strada Ion Șahighian.

Scurt istoric: Râul Colentina care trece la distanță relativ mică a influențat solul de aici care este mlăștinos și nisipos, așa că oarecum natural în perioada interbelică s-a construit în zonă o fabrică de sticlă. Exploatările au generat un veritabil lac în jurul căruia comuniștii au amenajat pentru prima dată parcul, însă începând cu anii '90 locul a rămas complet în paragină și a devenit sălbatic și plin de gunoaie. A primit o șansă nouă abia în anul 2021 când a fost salubrizat complet și a fost redeschis publicului.

Facilități și atracții: Atracția numărul 1 este natura în sine, aleile sunt doar niște poteci de pietriș integrate printre arborii înalți, inclusiv băncuțele sunt din lemn, perfect asortate cu parcul. Flora și fauna sunt surprinzător de bogate, iar pentru curioși speciile prezente aici au fost documentate pe o mulțime de panouri răspândite în multe locuri. Păsări, pești, mamifere mici, reptile, toate își au casă aici, iar scopul noului parc este să le protejeze, într-un spirit similar al celuilalt parc natural al capitalei, Văcărești. Aici însă situația parcă este ceva mai fericită, parcul arată mult mai bine, e curățenie și amenajările sunt minime și de bun gust, e drept că și dimensiunea parcului e cu mult mai mică și face parcul Sticlăriei mult mai ușor de întreținut și de monitorizat. Peste lacul din mijloc există și două poduri de pe care se pot admira mai ușor păsările.

Atmosferă: E un spațiu pentru amatorii de liniște și aer curat, o evadare în natură în mijlocul cartierelor de blocuri. Nu este neapărat gândit ca un loc de joacă pentru copii, cel puțin nu în modul tipic bucureștean, ci mai mult ca un teren de joacă pentru toate vârstele printre copaci și stratul gros de frunze pe care din fericire nu îl mătură nimeni. Pentru că trebuie spus că anotimpul care complimentează cel mai bine Parcul Sticlăriei e toamna, când culorile și lumina blândă se potrivesc perfect cu lemnul care e din belșug.

Această prezentare nu are pretenția de a fi completă sau total obiectivă, ci are intenția de a oferi o perspectivă scrisă și fotografiată asupra Parcului Sticlăriei.

Noiembrie 2022