Monumente din București: selecție de clădiri istorice

 


Exceptând unele biserici vechi, Bucureștiul nu se poate mândri cu multe clădiri cu o istorie foarte îndelungată. Înainte de avântul de sfârșit de secol XIX, capitala nu prea avea repere arhitecturale remarcabile, poate printre cele mai interesante erau hanurile cu origini orientale, dar și dintre acestea au supraviețuit puține. Chiar și așa, orașul este plin de monumente istorice, renovate sau în prag de prăbușire, și fiecare în parte merită măcar o scurtă mențiune și o fotografie care să redea realitatea actuală. 

 Fostele grajduri regale, acum Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport


Pe malul Dâmboviței, în capătul Podului Cotroceni, activează în prezent Facultatea de Educație Fizică și Sport. Clădirea acesteia a fost inaugurată în anul 1940, iar original a îndeplinit rolul de Cazarmă a Regimentului de Gardă Călare. În timpul războiului a fost folosită ca spital militar pentru răniți, cu numărul de referință 303. Utilitatea i s-a schimbat din nou, căci după 1950 a devenit cămin studențesc, cunoscut în epocă drept Căminul 303, ca o reminiscență a denumirii anterioare. Abia în 1984 facultatea și-a mutat activitatea în această clădire.

 Universitatea Națională de Apărare "Carol I" (Academia Militară)


Deși oficial nu se mai numește Academia Militară de câteva decenii, acesta este numele după care clădirea este cunoscută în București, inclusiv stația de metrou de lângă ea a fost denumiă astfel. Lucrările la actuala construcție din Cotroceni au fost demarate în 1937, iar Școala Superioară de Război s-a mutat aici în plin război mondial. Stilul arhitectural este unul modernist, care nu pune accent pe ornamente, dar în perfectă concordanță cu tendința vremii de a sistematiza orașul prin amenajarea de piețe încăpătoare și bulevarde aerisite. Ca urmare, Academia Militară nu impresionează prin detalii sau decoruri bogate, însă este un punct de referință al capitalei, grație poziționării în vârful Dealului Cotroceniului și a esplanadei largi din față. Treptele sale sunt preferate de tinerii care lovesc mingea sau își petrec seara alături de prieteni, iar în fiecare sfârșit de săptămână se amenajează pe platoul de acolo o piață volantă cu produse locale. 


 Palatul Facultății de Drept


Stilul arhitectural Art Deco și-a lăsat amprenta pe multe clădiri din București, iar Palatul Facultății de Drept este unul dintre ele. A fost finalizat în 1936, în parte din donații ale oamenilor implicați în activitatea acestei universități și cu sprijinul regelui Carol al II-lea. Facultatea de Drept ca instituție este printre cele mai vechi școli de studii superioare din capitală, înființată în 1850 și una dintre cele 3 fondatoare ale Universității din București (1864), alături de Facultatea de Științe și Facultatea de Litere și Filozofie. În anii '30 însă a apărut nevoia de extindere într-un spațiu nou și astfel a fost construit actualul sediu. Construcția are un aer monumental datorită grădinii spațioase din față, a statuilor de la intrare reprezentând mari juriști din Antichitate și a basoreliefurilor laterale înfățisând scene istorice din domeniul Dreptului.


 Biblioteca Centrală Universitară din București


Unul dintre palatele elegante ale Bucureștiului aflat într-o stare de funcționare foarte bună este Biblioteca Centrală Universitară. Vecin cu Ateneul și Palatul Regal, este un punct de referință aflat pe un traseu de promenadă popular. A fost construit din inițiativa lui Carol I la sfârșitul secolului XIX, într-un stil neoclasic opulent, originar din Parisul acelui veac. Multe istorii se leagă de această locație, iar în amintirea lor au fost montate mai multe plăci comemorative. O mențiune interesantă este că înainte ca regele să achiziționeze acest teren, aici se afla casa în care Eminescu și-a prezentat pentru prima dată opera Scrisoarea a III-a. Biblioteca și-a trăit cele mai grele momente la revoluția din 1989, atunci când a suferit un incendiu puternic care i-a devastat pereții și i-a ars peste 500 000 de volume, printre care se aflau și cărți și hărți rare și manuscrise ale marilor oameni de cultură români. A fost însă restaurată și ajutată prin multiple donații să își recompună colecția de cărți, iar în 2001 a fost redeschisă în forma de astăzi. În interior găzduiește mai multe săli de lectură, expoziții și o Aulă. De obicei participă la evenimentul anual Noaptea Muzeelor și își deschide porțile pentru vizite și tururi gratuite.



 Hanul lui Manuc


Despre Hanul lui Manuc s-au scris foarte multe, iar istoria sa mai veche de 200 de ani este bogată în evenimente istorice, fericite sau nu, dar care au avut un loc important în evoluția orașului și a României, în general. Manuc Bei, de origine armean și printre cei mai bogați oameni din Balcani la vremea aceea, a construit hanul în 1808, cumpărând terenul de la Curtea Domnească. La inaugurare clădirea era formată din peste 100 de încăperi pentru oaspeți, prăvălii, magazii și diverse alte anexe și încă din primii ani a servit drept loc de întâlnire pentru negustori, diplomați sau oameni politici care negociau viitorul țării. Arhitectura sa are influențe brâncovenești, specifice perioadei, un adevărat palat de lemn, după cum l-a denumit un pictor francez din secolul XIX. Cutremurele și statutul său incert de-a lungul timpului l-au afectat destul de grav, recent a fost retrocedat unui urmaș al proprietarilor de la finalul veacului 19. În prezent hanul este într-o stare aparent bună, în incinta sa activează restaurante și cafenele, iar forfota oamenilor continuă să îl anime, chiar dacă probabil nu la fel de frenetic cum o făcea la începuturile lui 1800.


 

August 2021


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Parcuri din București: Nicolae Filimon și 9 Mai

Parcuri din București: Morarilor

Parcuri din București: Circului