Parcuri din București: Grădina Botanică

 

Bucureștiul are puține grădini amenajate în care să poți admira flori, arbuști, copaci și detaliile fine ale peisagismului. Cele mai multe parcuri sunt niște locuri de odihnă, în cel mai bun caz niște spații verzi practice, locuri de joacă pentru copii și de taifas pentru părinți și bunici. Deși utilitatea acestora nu poate să fie pusă sub semnul întrebării, e nevoie și de spații elegante, de promenadă, care să delecteze și ochii și mintea. Grădina Botanică Dimitrie Brândză își propune să încerce așa ceva, dacă sau cât reușește, rămâne la decizia fiecărui vizitator. 

Amplasare și acces: Intrarea se află pe Șoseaua Cotroceni, vis-a-vis de Palatul Cotroceni, iar Grădina se întinde până la Splaiul Independenței (din păcate fără posibilitatea de acces pe această latură). Lângă poarta de intrare se află o stație de STB, dar cele mai apropiate guri de metrou, Eroilor și Politehnică, sunt la aproximativ 1km distanță. Biletele de intrare pe alei costă 10 lei pentru adulți și 5 lei cele reduse, dar pentru vizitarea Muzeului Botanic si a serelor din interior se plătesc tarife suplimentare. 

Scurt istoric: Deși prima grădină botanică din București a fost inființată în 1860 de către Carol Davila, abia în 1884 a fost mutată în locația actuală. Responsabil a fost botanistul român Dimitrie Brândză, ajutat de către arhitecți peisagiști belgieni care au inspirat apoi și construirea unei sere care a rezistat până în ziua de azi. Afectată parțial de cel de-al doliea război mondial și de trecerea cam în aceeași perioadă în administrarea primăriei, a revenit în anii '50 în grija Universității din București. În prezent este proprietatea Facultății de Biologie pentru care îndeplinește și rolul de spațiu de învățare și cercetare.

Facilități și atracții: Parcul este împărțit în arii tematice, grădini micuțe cu un anumit specific. Grădina Italiană este cea mai mare și se întinde până în gardul dinspre râul Dâmbovița, iar cele mai îngrijite par să fie Grădina Decorativă și Rosarium-ul. În afara acestora și a altor câteva tipuri de grădini mai mult sau mai puțin interesante, există și porțiuni mici de pământ unde cresc plante mediteraneene sau plante rare. Dealul Cotrocenilor contribuie la crearea unei zone de inspirație montană, cu copaci înalți și umbroși, un heleșteu în care se agită mici pești și o cascadă artificială. Lacul din mijlocul parcului e casă și loc de joacă pentru rațe și cu puțin noroc prin arborii mai falnici se pot admira veverițe. Din loc în loc sunt băncuțe și câteva măsuțe de lemn potrivite pentru un eventual picnic, iar pe una dintre alei e amplasată și o tonetă cu gustări și răcoritoare. 

Atmosferă: Este unul din puținele locuri neaglomerate din oraș, lumea nu se înghesuie să vină aici în general, poate și din cauza statului diferit de al unui parc cu intrarea liberă. Exceptând poate aleea dinspre Șoseaua Cotroceni, e multă liniște și senzație de escapadă în natură. Nu este o grădină botanică spectaculoasă, nici măcar in raport cu ce avem prin alte orașe din țară, sunt destule colțuri în care vegetația a crescut haotic. Cu toate acestea, rămâne o alegere inspirată pentru relaxare și deconectare de la mediul obișnuit al Bucureștiului.

Această prezentare nu are pretenția de a fi completă sau total obiectivă, ci are intenția de a oferi o perspectivă scrisă și fotografiată asupra Grădinii Botanice Dimitrie Brândză.

August 2020